Easy Drinking 2026 #4
Art of Vermouth 2026
Vermutul a fost întotdeauna un ingredient definitoriu în cultura cocktailurilor clasice. De la Manhattan până la Negroni, rolul său în echilibrul aromatic al băuturilor este fundamental. Tocmai de aceea, competițiile dedicate vermutului devin din ce în ce mai interesante pentru comunitatea globală de barmani.
Un astfel de proiect este Art of Vermouth 2026 by Cucielo, o inițiativă care îmbină mixologia cu arta vizuală și creativitatea contemporană din spatele barului.
Competiția invită barmanii să exploreze universul vermutului într-un mod diferit, punând accent pe interpretare artistică și pe adaptarea cocktailurilor la contextul sezonier.
Pentru a intra în competiție, participanții trebuie să creeze două cocktailuri diferite, fiecare cu o tematică distinctă.
Primul concept este “Summer Spritz”, o interpretare fresh și estivală a stilului spritz. Ideea este simplă: barmanii sunt invitați să creeze un cocktail care să se potrivească perfect într-un meniu de vară, punând în valoare prospețimea, ușurința și caracterul social al acestui tip de băutură.
Al doilea concept este mult mai artistic și poartă numele “Canvas-to-Cocktail”. În acest caz, barmanii trebuie să creeze un cocktail inspirat de un artist vizual din propria lor țară. Practic, fiecare participant trebuie să transforme o operă sau stil artistic într-o experiență gustativă, un exercițiu de interpretare creativă care leagă lumea artei de cea a mixologiei.
Înscrierea în competiție nu se face doar prin rețete sau formular, ci și prin prezență online. Toate barurile și barmanii participanți trebuie să publice cocktailurile pe social media într-o perioadă bine definită: 14 – 31 martie 2026.
Pentru validarea participării, postările trebuie să includă tag-urile:
@cucielo_vermouth
@artisanspirits_official
@vermouth_day
și hashtag-ul:
#worldvermouthday
Pentru mai multe detalii, sunteţi rugaţi să contactaţi un representant Wayout din zona voastră.
#artofvermouth
Bols Cocktail Battle 2026
Competițiile de bartending au devenit, în ultimii ani, unul dintre principalele motoare de creativitate din industrie. Dincolo de trofee sau premii, ele creează contexte în care barmanii experimentează idei noi, stiluri diferite de prezentare și moduri alternative de a spune o poveste printr-un cocktail.
Un astfel de exemplu este Bols Cocktail Battle 2026, organizat de Difford’s Guide în colaborare cu Lucas Bols. Competiția aduce în prim-plan un concept care devine tot mai relevant în lumea barurilor: cocktailurile low abv.
Tema ediției din acest an poartă numele “Neon Nights”, un omagiu adus culturii petrecerilor din ultimele decenii și culorilor vibrante ale lichiorurilor Bols.
Provocarea competiției este relativ simplă, dar deschide mult spațiu creativ: participanții trebuie să creeze un cocktail de petrecere cu alcool redus, inspirat de o anumită epocă a culturii pop.
Organizatorii propun mai multe perioade iconice din care barmanii se pot inspira:
anii 1960
anii 1970
anii 1980
anii 1990
anii 2000
anii 2010
Ideea este ca fiecare cocktail să transmită atmosfera acelei perioade, fie prin culoare, prezentare, ingrediente sau storytelling.
Pentru a intra în competiție, rețeta trebuie să respecte câteva criterii tehnice clare.
În primul rând, cocktailul trebuie să conțină minimum 20 ml dintr-un lichior Bols, deoarece competiția este construită în jurul portofoliului brandului.
În același timp, băutura trebuie să rămână în categoria low-alcohol, ceea ce înseamnă că rețeta nu poate depăși 12,5 grame de alcool pur, echivalentul a aproximativ 40 ml de distilat de 40% ABV.
Pentru a menține lucrurile clare și replicabile, organizatorii recomandă și:
maximum 7 ingrediente în rețetă
măsurători exacte (în ml sau oz)
ingrediente homemade simple, care pot fi replicate ușor de juriu.
Cu alte cuvinte, creativitatea este încurajată, dar fără procese exagerat de complicate.
Ca în majoritatea competițiilor moderne, evaluarea este împărțită în patru categorii egale:
gust și aromă
prezentare
modul în care este exprimat produsul Bols
originalitate și inovație
Fiecare categorie valorează 25% din scorul final.
Această structură reflectă realitatea din barurile moderne: un cocktail trebuie să fie bun, dar și memorabil vizual și conceptual.
Procesul competiției începe online. Barmanii trebuie să își înscrie rețeta și să încarce o fotografie a cocktailului folosind platforma Difford’s Guide.
Cele mai bune rețete sunt apoi selectate pentru finale regionale.
Câștigătorii acestor etape primesc un premiu care, pentru mulți barmani, este la fel de valoros ca orice trofeu: o călătorie în Amsterdam, orașul de origine al brandului Bols.
Programul include:
training la Bols Cocktail Academy
vizită la distileria Lucas Bols
seminarii și masterclass-uri
networking cu barmani din întreaga lume.
Dincolo de regulile tehnice și de premii, competiția are un obiectiv mai simplu: să conecteze comunitatea globală de barmani.
În final, competițiile de acest tip nu sunt doar despre câștigători. Sunt despre idei, inspirație și despre modul în care industria continuă să evolueze.
Disclaimer: competiţia încă NU s-a lansat în România, se fac aranjamente iar toate detaliile finale le veţi găsi pe pagina Lucas Bols România şi/sau Touching Art Cocktail.
Succes!
#bols
Oțetul în cocktailuri
În ultimii ani, oțetul a început să apară din ce în ce mai des în cocktailuri, devenind un ingredient surprinzător pentru cei care nu sunt familiarizați cu tendințele din bartendingul contemporan.
Deși la prima vedere poate părea neobișnuit să găsești oțet într-un pahar, realitatea este că utilizarea lui în băuturi are rădăcini istorice vechi, iar ceea ce vedem astăzi nu este altceva decât o reinterpretare modernă a unor practici din trecut.
În esență, rolul oțetului într-un cocktail este acela de a aduce aciditate și de a crea echilibru între celelalte componente ale băuturii. Aciditatea este unul dintre pilonii fundamentali ai structurii unui cocktail, deoarece ajută la temperarea dulceaței și la scoaterea în evidență a aromelor distilatului.
În mod tradițional, această funcție este îndeplinită de sucul de citrice, însă oțetul oferă un tip diferit de aciditate, mai complex și uneori mai subtil. În funcție de tipul folosit, el poate aduce note fructate, fermentate sau chiar ușor condimentate, contribuind la un profil aromatic mult mai interesant.
Una dintre cele mai cunoscute metode de a integra oțetul în băuturi este prepararea de shrubs, cunoscute și sub numele de drinking vinegars. Aceste preparate au fost populare cu mult înainte de apariția refrigerării moderne, când oțetul era folosit pentru a conserva fructele și pentru a crea băuturi răcoritoare care puteau fi păstrate mai mult timp.
Un shrub se obține prin combinarea fructelor cu zahăr, urmată de adăugarea oțetului, rezultând un sirop dulce-acid extrem de aromatic. În barurile de azi, aceste preparate sunt apreciate pentru versatilitatea lor și pentru modul în care pot transforma rapid structura unui cocktail.
Shrubs pot fi folosite într-o varietate de moduri. Ele funcționează excelent în combinație cu apă carbogazoasă, rezultând băuturi răcoritoare și complexe, dar pot fi integrate la fel de bine în cocktailuri cu gin, rom sau vermut. În multe cazuri, ele devin o alternativă interesantă la citrice, oferind aciditate fără a domina celelalte ingrediente.
Pe lângă shrubs, o altă tehnică prin care oțetul poate ajunge în pahar este gastrique-ul, un mix provenit din bucătăria franceză. Gastrique-ul este obținut prin combinarea zahărului caramelizat cu oțet, uneori împreună cu fructe sau condimente. Rezultatul este o bază aromatică intensă, care poate aduce profunzime și complexitate într-un cocktail. În baruri, astfel de preparate sunt adesea folosite pentru a crea twist-uri interesante în băuturi de sezon sau în cocktailuri calde.
Utilizarea oțetului nu se limitează însă doar la băuturi. În multe baruri, el este folosit și pentru prepararea rapidă a unor murături simple, care pot însoți cocktailurile sau pot deveni chiar elemente de garnish. Castraveții murați, de exemplu, sunt deja cunoscuți pentru rolul lor în popularul pickleback, în timp ce ceapa sau șalota murată pot transforma un Gibson într-o experiență gustativă mai complexă. În același mod, legume precum sfecla sau rubarba pot fi conservate în oțet și apoi folosite pentru a adăuga caracter unor cocktailuri cu gin sau vodka.
Revenirea oțetului în cocktailuri este legată și de schimbarea modului în care oamenii consumă alcool. În multe baruri moderne există un interes tot mai mare pentru băuturi cu conținut mai redus de alcool sau pentru băuturi complet non-alcoolice, iar ingredientele acide și fermentate oferă o soluție ideală pentru a construi gust fără a crește tăria alcoolică. În acest context, shrubs și băuturile pe bază de oțet devin instrumente excelente pentru barmani, deoarece permit crearea unor cocktailuri lungi, aromate și echilibrate.
Privit în ansamblu, oțetul este un exemplu perfect al modului în care bartendingul modern redescoperă tehnici și ingrediente din trecut. Departe de a fi doar un element din bucătărie, el poate deveni un instrument valoros pentru construirea unor băuturi complexe și surprinzătoare.
Pentru barmani, acest tip de ingredient oferă oportunitatea de a experimenta cu aciditatea, de a explora noi combinații de arome și de a aduce un plus de originalitate în meniurile de cocktailuri.
Mai multe despre acest subiect găsiţi aici: https://classbarmag.com/news/fullstory.php/aid/2163/How_to_make_and_use_vinegar_in_drinks.html
#vinegar
Listening bars
În ultimii ani, un nou tip de local a început să apară în tot mai multe orașe importante: listening bars. Aceste spații, inspirate din cultura japoneză a cafenelelor muzicale, pun muzica în centrul experienței și propun o alternativă diferită față de cluburile sau barurile tradiționale.
Conceptul nu este însă unul nou. Originile sale pot fi urmărite până în Japonia anilor 1920, când au apărut așa-numitele ongaku kissa sau jazz kissa, cafenele unde oamenii veneau special pentru a asculta muzică pe sisteme audio de calitate, într-o atmosferă liniștită. În acea perioadă, discurile de vinil erau scumpe și greu de găsit, iar aceste spații ofereau acces la muzică pentru cei care nu își permiteau propriile colecții.
În aceste localuri, muzica nu era un simplu fundal sonor, ci elementul central al experienței. Oaspeții veneau să asculte atent albume întregi, redate pe sisteme hi-fi de înaltă fidelitate, într-un spațiu în care conversația era uneori redusă la minimum pentru a nu distrage atenția de la sunet.
În ultimele două decenii, conceptul a început să fie reinterpretat în baruri din orașe precum New York, Londra, Paris sau Hong Kong, unde proprietarii de localuri au combinat ideea japoneză de listening bar cu cultura cocktailurilor moderne.
Rezultatul este un tip de local în care muzica, designul și băuturile sunt gândite împreună. Spre deosebire de cluburi, unde accentul este pus pe volum și energie, listening bars creează o atmosferă mai intimă, unde sistemele audio de înaltă calitate și selecțiile de vinil devin parte din identitatea locului.
În multe cazuri, muzica este selectată de DJ sau de un curator muzical, iar sistemele audio pot costa zeci sau chiar sute de mii de euro. Pentru aceste localuri, calitatea sunetului este la fel de importantă ca ingredientele din cocktailuri sau designul interior.
Succesul acestor baruri este legat și de schimbările din modul în care oamenii ies în oraș. Pentru mulți consumatori, în special pentru generațiile mai tinere, ideea unei seri petrecute într-un club aglomerat nu mai este la fel de atractivă ca în trecut.
Listening bars oferă o alternativă mai relaxată: un loc unde poți bea un cocktail, poți discuta cu prietenii și, în același timp, poți asculta muzică într-un mod aproape cinematografic.
Această tendință se leagă și de renașterea vinilului și de interesul tot mai mare pentru experiențe analogice într-o lume dominată de streaming și conținut digital. Pentru mulți oameni, faptul că un DJ pune un disc pe pick-up și că muzica este redată pe un sistem hi-fi de calitate face parte din farmecul experienței.
În listening bars, muzica nu este doar un element decorativ, ci un instrument prin care localul își definește identitatea. Unele baruri sunt dedicate jazzului sau soul-ului, altele se concentrează pe disco, funk sau muzică electronică.
Această curare atentă a muzicii contribuie la crearea unei atmosfere specifice și la fidelizarea oaspeților, care ajung să asocieze localul cu un anumit stil sonor, exact așa cum asociază un bar cu anumite tipuri de cocktailuri.
Pe măsură ce industria ospitalității continuă să se reinventeze, listening bars ar putea deveni un element tot mai prezent în peisajul urban. Ele combină trei lucruri care atrag publicul contemporan: experiențe autentice, muzică de calitate și un mediu social relaxat.
Într-o perioadă în care multe localuri încearcă să creeze experiențe memorabile pentru oaspeți, listening bars demonstrează că uneori nu este nevoie de artificii spectaculoase. Uneori este suficient un sistem audio bun, o selecție atentă de viniluri și un bar care înțelege că muzica poate fi la fel de importantă ca băutura din pahar.
#bars
The curious bartender podcast: Simon Difford
În lumea bartendingului există câteva nume care au avut un impact major asupra modului în care vorbim despre cocktailuri astăzi. Unul dintre acestea este Simon Difford, scriitor, editor și antreprenor, cunoscut mai ales ca fondator al Diffordsguide.com, al revistei Class Magazine și al seriei de cărți Difford’s Guide to Cocktails, ajunsă astăzi la cea de-a 18-a ediție.
În ultimii treizeci de ani, Difford a avut un rol esențial în documentarea și promovarea culturii cocktailurilor în Marea Britanie și nu numai. Pentru multe generații de barmani, ghidurile și articolele sale au devenit instrumente de referință.
Povestea lui Simon Difford începe departe de lumea cocktailurilor. Înainte de a deveni editor și autor, el a lucrat în zona de retail pentru băuturi, experiență care i-a oferit o perspectivă directă asupra industriei.
Interesul pentru scris și pentru cultura băuturilor l-a condus însă către jurnalism. În 1997 a lansat Class Magazine, una dintre primele reviste britanice dedicate industriei barurilor și ospitalității.
La acea vreme, cultura cocktailurilor din Marea Britanie era foarte diferită de cea din Statele Unite. În timp ce America avea deja o tradiție solidă de cocktailuri clasice, scena britanică era dominată în mare parte de puburi. Class Magazine a apărut exact în acest moment de tranziție și a devenit rapid o platformă importantă pentru comunitatea de bartending.
Pe lângă revista Class, Simon Difford a început să dezvolte și o serie de publicații dedicate cocktailurilor. Printre primele proiecte s-au numărat așa-numitele “bookazines”, publicații hibride între carte și revistă.
În acea perioadă, realizarea unui ghid de cocktailuri era mult mai complicată decât astăzi. Fotografia digitală nu era încă răspândită, iar fiecare băutură trebuia fotografiată pe film, procesul fiind costisitor și consumator de timp.
În ciuda acestor provocări, proiectele lui Difford au continuat să crească, iar în cele din urmă au evoluat în ceea ce astăzi este cunoscut drept Difford’s Guide to Cocktails, una dintre cele mai complete colecții de rețete și informații despre cocktailuri.
De-a lungul timpului, ghidul a ajuns la peste 3.500 de cocktailuri documentate, fiecare testat și fotografiat conform unui protocol strict.
Un aspect interesant pe care Difford îl subliniază este diferența dintre scrisul despre băuturi și jurnalismul propriu-zis. În opinia lui, scrisul despre cocktailuri nu înseamnă doar descrierea unor rețete, ci și documentarea contextului cultural și istoric în care acestea au apărut.
Această abordare explică de ce Difford’s Guide a devenit o resursă atât de importantă pentru barmani. Pe lângă rețete, platforma oferă informații despre istoria cocktailurilor, tehnici de bar și evoluția industriei.
Un alt aspect important al activității lui Simon Difford este documentarea istoriei cocktailurilor. În multe cazuri, poveștile din jurul băuturilor clasice sunt incomplete sau chiar contradictorii, iar cercetarea lor implică consultarea unor surse istorice variate.
În acest sens, Difford a contribuit la clarificarea multor detalii despre originea și evoluția unor cocktailuri cunoscute.
Interesant este că unele băuturi au rămas aproape neschimbate de-a lungul deceniilor. Cocktailuri precum Daiquiri, de exemplu, continuă să fie preparate aproape identic cu rețeta originală.
Într-o lume dominată de internet și conținut digital, piața cărților de cocktailuri s-a schimbat semnificativ. Totuși, Difford consideră că există în continuare loc pentru publicații tipărite, mai ales atunci când acestea oferă conținut bine documentat și fotografii de calitate. (wink*wink)
În același timp, platformele online au devenit esențiale pentru accesul rapid la informație, iar Diffordsguide.com a evoluat tocmai pentru a răspunde acestei nevoi.
Privind scena actuală a barurilor, Difford observă o revenire puternică a interesului pentru cocktailurile clasice. Barmanii redescoperă rețete tradiționale și încearcă să le execute cât mai corect, punând accent pe tehnică și echilibru.
În același timp, apar și concepte noi de bar, unele dintre ele concentrate mai mult pe experiența senzorială și pe modul în care sunt prezentate băuturile.
În peste trei decenii de activitate, Simon Difford a fost martorul transformării radicale a culturii cocktailurilor. De la o industrie relativ mică și fragmentată, bartendingul a devenit astăzi o comunitate globală conectată.
Printre figurile care au influențat puternic această evoluție, Difford menționează nume precum Dick Bradsell, unul dintre pionierii scenei londoneze moderne, dar și branduri care au susținut activ cultura cocktailurilor, precum Absolut Vodka.
Privind înapoi, este clar că rolul lui Simon Difford nu a fost doar acela de observator al acestei evoluții, ci și de arhivar și documentarist al unei industrii în continuă schimbare.
Pentru mulți barmani, Difford’s Guide rămâne una dintre cele mai importante resurse atunci când vine vorba de înțelegerea istoriei, tehnicii și culturii cocktailurilor.
Episodul integral poate fi urmărit aici:
#podcast
DBA Essentials x Don Julio
”11 Martie | 16:00
Dacă încă asociezi tequila cu un shot rapid…
probabil nu ai gustat-o corect.
Pe 11 martie schimbăm perspectiva.
Blanco.
Reposado.
Añejo.
Aceeași agavă.
Trei identități complet diferite.
În cadrul Diageo Bar Academy Essentials explorăm categoria Tequila fără mituri, fără grabă și fără lămâie.
Degustare ghidată Don Julio.
Za’atar by Codruț Rusu (locația nouă)
Str. Vasile Alecsandri 63 (fostul Manhattan Pub)
Locuri limitate.
Mesaj privat pentru rezervare.”
#donjulio
Ilie Galben la Visuin
“Te așteptăm la o ediție specială Drinks Come True, iar de data asta facem echipă cu Distileria @ilie.galben.palinca , chiar în prezența omului care duce tradiția mai departe, @iongalben .
Ne vedem pe 12 martie, de la ora 19:00, când colegii noștri din bar o să te convingă de faptul că pălinca nu e doar pentru shot-uri. Așa că au creat patru cocktailuri cu pălincă de: prune, caise, pere și vin ars.
Și pentru că un eveniment bun cere și vibe-ul potrivit, se întorc la pupitru prietenii noștri de la Melo Melanj.
Stay tuned pentru mai multe detalii.”
#iliegalben
It’s ON! ZAZing Bartenders Contest – Ediția 2026
Barmani, shake it up! Este momentul să ieși din spatele barului și să îți arăți creativitatea.
Despre ce este vorba?
Un concurs dedicat barmanilor care vor să își lase amprenta în lumea cocktailurilor. Creezi o rețetă folosind spumantul ZAZ Brut, o filmezi și intri în cursa pentru premii.
Ce trebuie să faci?
Creezi un long drink cu ZAZ Brut, îl filmezi, iar noi îl vom publica pe pagina de Instagram ZAZ. Comunitatea va decide câștigătorii prin like-uri, iar cele mai apreciate 16 cocktailuri vor ajunge în finală.
Premii
Locul I – Pachet de participare la Bar Convent Berlin (include bilet de avion tur-retur, taxă de participare la târg, cazare la hotel de 3 stele și diurnă zilnică) + titlul de Brand Ambassador ZAZ + 12 sticle ZAZ pe lună.
Locul II – Pachet de participare la Athens Bar Show (include bilet de avion tur-retur, taxă de participare la târg, cazare la hotel de 3 stele și diurnă zilnică) + titlul de Brand Ambassador ZAZ + 12 sticle ZAZ pe lună.
Locul III – Pachet de participare la BRIFT (include bilet de avion tur-retur, taxă de participare la târg, cazare la hotel de 3 stele și diurnă zilnică) + titlul de Brand Ambassador ZAZ + 12 sticle ZAZ pe lună.
Locurile IV și V – titlul de Brand Ambassador ZAZ + 12 sticle ZAZ pe lună în 2026.
Calendarul concursului
1 februarie – 20 martie: înscrieri și promovare
7 februarie – 1 aprilie: preluare video
6 aprilie: publicarea videoclipurilor
6 aprilie – 6 mai: vot public
8 mai: anunțarea celor 16 finaliști
30 mai: marea finală la Cotnari
Cum te înscrii?
Trimite-ne un mesaj direct care să conțină:
nume și prenume
email
copie CI
adresă
link către profilul tău de social media
o scurtă descriere (maximum 100 de cuvinte) și o fotografie pentru prezentarea pe pagină
Shake it. Film it. Own it.
Devino Ambasador ZAZ și lasă-ți cocktailul să facă valuri.
Regulamentul complet poate fi consultat aici:
https://drive.google.com/file/d/1gJPT6jHXplrawlreSCxA1RiYezO84QVc/
#zaz
Gazeta cu Whiskey #9
Săptămâna trecut am publicat o nouă ediție din seria Gazeta cu Whiskey, de data aceasta sub forma unui interviu cu Brittany Yeng, co-fondatoarea Skrewball Peanut Butter Whiskey.
Lansat în 2018, Skrewball a pornit de la un cocktail servit într-un bar din San Diego și a ajuns rapid un fenomen global, reușind să atragă către whisky consumatori care altfel ar fi evitat această categorie.
Interviul abordează atât provocările tehnice din spatele stabilizării aromei de peanut butter într-un mediu alcoolic, cât și percepțiile din industrie despre flavored whiskey.
Brittany explică modul în care produsul a fost construit prin echilibrarea atentă dintre caracterul distilatului și profilul aromatic, dar și filosofia brandului: ideile considerate „ciudate” pot deveni exact cele care schimbă o categorie.
Interviul complet poate fi citit aici:
https://artadeafibarman.substack.com/p/gazeta-cu-whiskey-9
#GazetaCuWhiskey
World Class România 2026 începe săptămâna aceasta
Comunitatea de bartending din România intră din nou într-una dintre cele mai intense perioade ale anului. World Class România 2026, competiția globală organizată de Diageo pentru descoperirea celor mai talentați barmani, începe săptămâna aceasta cu etapele regionale care vor avea loc în mai multe orașe din țară.
World Class este considerată una dintre cele mai importante competiții de bartending din lume, iar pentru participanți reprezintă nu doar un concurs, ci și o oportunitate de a-și testa creativitatea, tehnica și capacitatea de a lucra sub presiune.
Ediția din acest an vine cu o schimbare importantă de format. Dacă în trecut România trimitea un singur reprezentant mai departe, în 2026 vor fi trei câștigători naționali care vor merge în finala europeană, ce va avea loc la distileria Ketel One din Schiedam, Olanda.
Pentru etapa de calificare, concurenții au trebuit să creeze două cocktailuri diferite, fiecare construit în jurul unui brand din portofoliul Diageo.
Prima probă s-a numit „Modern Icon” și a fost dedicată ginului Tanqueray No. TEN, cunoscut pentru profilul său citric și pentru utilizarea fructelor întregi în procesul de distilare.
A doua probă, intitulată „Farm House”, a fost construită în jurul brandului de vodka Ketel One.
În cadrul calificărilor, barmanii au trimis fotografii ale cocktailurilor, rețetele complete și o scurtă descriere a conceptelor creative, iar pe baza acestor înscrieri au fost selectați participanții care vor susține probele live.
Evaluarea cocktailurilor este realizată de două nume cunoscute în comunitatea de bartending din România.
Primul jurat este Claudiu Szabo, câștigătorul World Class România 2025 și finalist Top 10 global, care a reprezentat România anul trecut la nivel internațional.
Alături de el se află Andrei Lung, câștigător World Class România 2019 și Ketel One Global Challenge Winner.
Cei doi vor juriza probele practice din fiecare oraș.
Calendarul etapelor live:
Probele practice încep în București, pe 10 și 11 martie, la Uanderful, începând cu ora 11:00.
Competiția continuă apoi în alte orașe ale țării:
Pe 12 martie, etapa ajunge la Constanța, la The Library, iar pe 17 martie barmanii din vestul țării se vor întâlni la Timișoara, la Atelier Cocktail Bar.
Turul continuă la Cluj-Napoca, pe 19 martie, la Bardot Cocktail Bar, iar ultima etapă regională va avea loc la Iași, pe 31 martie, la Oddity Cocktail Bar.
Lista barmanilor care au trecut de etapa online și vor susține probele practice reunește participanți din mai multe orașe ale țării.
În București, vor concura:
Andrei Codrea, Alexandra Teodorescu, Tenchiu Petru, Aurelian Ștefan Macarie, Gabriel Bisa, Angelo Cătălin, Răzvan Cazacu, Andrei Manea, Mari Anghel, Radu Andrei Ioniță, Cristian Gătea, Mihai Grosu, Dmytro Ilchenko, Cosmin Berbecaru, Denis Constantin, Ionuț Liviu Tănase, Andrei Tarasenko, Adrian Nițu, Iosif Stănică, Melan Wickramasinghe, Lazar Bertho, Mihai Zalincu, Diego Pandelea și Dragoș Nițelea.
În Timișoara, participanții sunt Andrei Marian, Amadeus, Yehor Andreiev și Valentin Enache.
La Constanța vor concura Cristian Timoc, Bogdan Constantin, Cristian Coroianu, Laurențiu Vinteanu, Cornel Agafiței și Octavian Grab.
Iașiul este reprezentat de Cosmin Corobană, Șerban Secară, Alexandru Mihalache, Constantin Cojocea, Ioan Ursaru, Mircea Simionescu și Paul Ilie.
La Cluj-Napoca vor participa Nicolae Teaca și Tommy.
Lista participanților este completată de Ștefan Felician Sinatovici.
Pentru toți acești barmani, probele practice reprezintă următoarea etapă în drumul către finala națională. Din această ediție, trei dintre ei vor merge mai departe în finala europeană, unde vor avea șansa să reprezinte România pe scena internațională a competiției World Class.
Iar pentru mulți dintre ei, motto-ul competiției rămâne perfect valabil:
“One drink can change your life.”
Mult succes tuturor!
#world #class
Produsul săptămânii: Another Hendrick’s
Brandul scoțian Hendrick’s a anunțat lansarea unei noi expresii permanente în portofoliul său, numită Another Hendrick’s.
Este prima extindere permanentă a gamei în aproape un deceniu și marchează un moment important pentru unul dintre cele mai recognoscibile branduri din categoria premium gin.
Noul gin a fost creat de Lesley Gracie, master distiller al brandului, și păstrează structura de bază care a făcut celebru Hendrick’s: profilul clasic de ienupăr, completat de notele distinctive de trandafir și castravete. La acestea se adaugă însă două botanice noi: cacao și flori de portocal, ingrediente care aduc un caracter floral, citric și ușor cremos băuturii.
Potrivit producătorului, ideea a fost de a explora o combinație aromatică diferită de direcția clasică a brandului. Rezultatul este un gin care îmbină caracterul floral al florilor de portocal cu textura rotundă și ușor dulceagă a boabelor de cacao, peste baza de ienupăr care definește stilul Hendrick’s.
Noul produs este îmbuteliat la 41,4% alcool și este prezentat într-o sticlă albă, în contrast cu sticla închisă la culoare folosită pentru ginul original.
Prețul recomandat de producător este de aproximativ £33 în Marea Britanie, echivalentul a aproximativ 200 de lei, ceea ce îl plasează în aceeași zonă de preț cu restul expresiilor premium din gama Hendrick’s.
Hendrick’s a fost lansat în 1999 și a devenit rapid unul dintre brandurile care au contribuit la renașterea globală a ginului premium, în mare parte datorită utilizării neobișnuite a castravetelui și trandafirului în profilul său aromatic.
Prin introducerea lui Another Hendrick’s, compania William Grant & Sons încearcă să aducă o nouă dimensiune gamei permanente și să atragă o generație nouă de consumatori către universul ginului premium.
Într-o piață extrem de competitivă, lansările care explorează botanice mai puțin obișnuite devin o metodă prin care brandurile încearcă să își păstreze relevanța și să stimuleze curiozitatea consumatorilor.
Da, suntem curioşi şi noi să îl încercăm.
#hendricks
Cocktail of the week: Espresso Martini
În fiecare an, pe 15 martie, barurile din întreaga lume marchează Espresso Martini Day, o zi dedicată unuia dintre cele mai recognoscibile cocktailuri ale epocii moderne.
În ultimul deceniu, băutura a cunoscut o revenire spectaculoasă și este astăzi prezentă în aproape orice meniu de bar, de la cocktail baruri sofisticate până la restaurante sau hoteluri.
Totuși, dincolo de popularitatea actuală, povestea Espresso Martini începe într-un context foarte specific: Soho, Londra, mijlocul anilor ’80, într-o perioadă în care scena barurilor londoneze începea să se transforme radical.
Creatorul cocktailului este Dick Bradsell, unul dintre cei mai influenți barmani britanici ai epocii moderne și autorul altor cocktailuri devenite clasice, precum Bramble.
Bradsell lucra în acea perioadă în barurile din Soho, un cartier care devenise punctul de întâlnire al artiștilor, modelelor și oamenilor din industria muzicală și cinematografică.
Povestea celebră a originii băuturii spune că într-o seară o tânără model i-a cerut lui Bradsell o băutură care să o „wake her up and fuck her up”.
În spatele barului se afla o mașină de espresso, un lucru relativ nou pentru barurile londoneze de la acea vreme, iar Bradsell a decis să combine cafeaua proaspăt extrasă cu vodkă și lichior de cafea.
Rezultatul a fost un cocktail intens, aromatic și surprinzător de echilibrat. Un detaliu interesant este că băutura nu a fost numită inițial Espresso Martini.
Prima denumire folosită de Bradsell a fost Vodka Espresso, iar cocktailul era servit peste gheață, nu în paharul de Martini pe care îl asociem astăzi cu el.
Ulterior, într-o perioadă în care multe cocktailuri erau servite în pahare de tip martini, băutura a fost redenumită Espresso Martini.
Numele s-a păstrat, chiar dacă din punct de vedere tehnic cocktailul nu are nicio legătură cu un Martini clasic.
Rețeta de bază este relativ simplă și rămâne și astăzi fundamentul majorității variantelor moderne:
vodka
espresso proaspăt
lichior de cafea
sirop de zahăr
Un element devenit iconic este garnishul cu trei boabe de cafea, care provine din tradiția italiană și simbolizează sănătate, bogăție și fericire.
Interesant este că Bradsell nu a considerat niciodată rețeta finală din prima zi. Potrivit fiicei sale, Bea Bradsell, cocktailul a fost ajustat și rafinat timp de aproximativ 15 ani, până când a ajuns la forma pe care o cunoaștem astăzi.
Un element esențial în identitatea băuturii este alegerea bazei alcoolice. Bradsell a folosit vodka tocmai pentru că profilul ei neutru permite cafelei să rămână în prim-plan.
În anii ’80 și ’90, vodca era deja unul dintre cele mai importante distilate din baruri, iar branduri precum Absolut Vodka jucau un rol important în popularizarea cocktailurilor moderne.
Absolut a investit puternic în cultura barurilor și în colaborarea cu barmanii, contribuind la dezvoltarea unei scene de cocktailuri în care vodca devenise ingredientul central al multor rețete.
În acest context, cocktailuri precum Cosmopolitan, Vodka Martini sau Espresso Martini au beneficiat de valul de popularitate al acestui distilat, iar Absolut a devenit una dintre bazele frecvent folosite în baruri pentru astfel de băuturi.
Mai târziu, brandul a continuat să susțină popularitatea cocktailului prin lansarea unor produse dedicate, precum Absolut Espresso Martini, o versiune ready-to-serve inspirată direct din rețeta clasică.
După perioada de popularitate din anii ’90, Espresso Martini a intrat într-o etapă mai discretă, dispărând din multe meniuri la începutul anilor 2000.
Revenirea sa a început însă odată cu explozia cafelei de specialitate, dar și cu dezvoltarea unei culturi a cocktailurilor mai atentă la ingrediente și tehnică. Un rol important în această revenire l-a avut scena barurilor din Australia, unde bartendingul și cultura cafelei s-au intersectat puternic.
În ultimul deceniu, Espresso Martini a devenit din nou unul dintre cele mai comandate cocktailuri din lume. Pentru multe baruri, el este astăzi un adevărat bestseller, unele localuri servind sute de porții într-o singură seară.
Succesul actual al cocktailului se explică printr-o combinație simplă de factori: este ușor de înțeles, are un gust puternic și oferă o experiență diferită față de alte cocktailuri.
În același timp, băutura reflectă perfect modul în care bartendingul modern evoluează. Este un cocktail născut într-un bar londonez, influențat de cultura cafelei italiene, susținut de popularitatea globală a vodcii și redescoperit într-o eră dominată de cafea de specialitate.
Iar faptul că săptămâna aceasta, pe 15 martie, barurile din întreaga lume sărbătoresc Espresso Martini Day este dovada că ideea lui Dick Bradsell continuă să fie la fel de relevantă ca acum aproape patruzeci de ani.
Uneori, cele mai durabile cocktailuri nu sunt cele mai complicate, ci cele care reușesc să combine câteva ingrediente simple într-un mod memorabil. Espresso Martini este exact un astfel de exemplu.
Voi ce reţete pregătiţi de Espresso Martini day?
Lăsaţi-ne o reţetă în comentariu, iar cel mai mişto concept va fi premiat! 😊
#espresso #martini